Chec cu portocale si tonka

Iubesc aceste minichecuri delicate cu parfum intens de portocale.

Crusta caramelizata care se formeaza la exteriorul checului in timpul coacerii e cea mai gustoasa parte a sa. 

De fapt aproape la orice prajitura prefer marginile. Asa mi-a venit ideea sa folosesc tava de silicon cu forme individuale pentru a coace pufoseniile astea care nu mi-au inselat asteptarile.

Au iesit niste checulete superbe, cu centru moale, insiropat, in timp ce exteriorul este usor crocant, cu gustul specific al zaharului caramelizat.

Trunchi de copac cu crema mascarpone si merisoare

Stiu ca v-ati planificat deja masa de Craciun, dar ma grabesc totusi sa va dau reteta trunchiului meu de copac.

Mi-ar parea rau daca nu ati avea si trunchiul din peisajul de iarna pe care mi l-am inchipuit cand am facut ciupercutele din bezea. Platoul meu arata exact cum imi doresc eu sa fie de Craciun.
Multa zapada si lumina stralucitoare.

Asa erau iernile copilariei mele. Mare pacat ca prin comoditatea noastra am reusit sa schimbam frumosul din jurul nostru in vise care nu se mai implinesc.
Pentru trunchiul de copac am folosit reteta de Rulada cu crema mascarpone si afine al prietenei mele Miha.
Este o reteta foarte buna, la fel ca toate celelalte retete ale sale.

Cremsnit

      Astept primavara cam de multisor deja. Contrar vointei mele, vremea rece a reusit sa-mi strice buna dispozitie si mai ales inspiratia. De azi insa n-o sa ma mai las. Imi voi reinnoi florile din apartament si voi aduce primavara in casa chiar daca vremea e potrivnica. Am pregatit deja ghivece cu dantelute romantice si o ladita de lemn decorata cu tull verde si cu dantela crosetata bej care vor gazdui floricelele mele. Parca incep sa ma simt mai bine la gandul ca voi fi inconjurata de atatea frumuseti.

      Acum insa am de gand sa impartasesc cu voi reteta cremesului frantuzesc mult apreciat de catre toata familia mea.

Prajitura rasturnata cu ananas

Familia mea trece  in revista cu zambetul pe fata cumparaturile pe care le fac saptamanal si pe care, in lipsa de alti spectatori, le prezint cu mare mandrie imediat ce ajung acasa. Ei stiu, iar eu recunosc ca am devenit in decursul anilor dependenta de cumparaturi. Problema cea mai grava este stocul mare de vase, tavi, tavite, farfurioare, cescute de tot felul, servetele, hartii pentru impachetat, diverse matasuri si fete de masa, cutiute, panglici si cosulete. Cu hainele mai e cum e, dar de cand cu pasiunea asta pentru prajiturit am umplut toata casa. Trebuie sa ma opresc neaparat daca vreau sa mai pot pune undeva un ac in plus.

Tablou de toamna - Prajitura rasturnata cu struguri

Abia am asteptat sa pot posta reteta asta. Pe de o parte, pentru ca e deosebit de buna, iar pe de alta parte, pentru ca imi aduce aminte de Campionatul de Gatit unde, impreuna cu tabloul de toamna pictat pe turta dulce, cu masca si cu femeia matura dansand printre frunzele ruginii, bucurandu-se de viata, alcatuiau toamna vietii. N-am conceput acest anotimp ca fiind unul trist. Nici nu este, daca ne gandim bine. Este vremea maturitatii si a iubirii calme, implinite. E vremea cand asteptam rabdatori sa se coaca cat mai bine fructele savuroase, care au strans in ele seva verii.

Placinta cu iaurt

E sambata seara si eu bloguiesc. Fiecare cu distractia sa.
Aceasta postare putea fi facuta foarte bine de catre Angela Lapadat, pe post de invitata. Asta, pentru ca am urmat reteta ei de Placinta cu iaurt aproape pas cu pas, fara sa adaug ingrediente suplimentare. Aceasta placinta delicioasa are tot ce trebuie. Am facut-o imediat ce am descoperit reteta si de atunci ni se face pofta de ea saptamanal.
Am fost incantata de ea, dar m-am gandit la inceput ca nu are nici un rost sa scriu inca o data reteta care poate fi gasita pe blogul Angelei, totusi o postez cu gandul la prietenele mele care nu prea cotrobaie pe blogurile culinare. Ar fi mare pacat sa nu incerce si ele acest deliciu gata din doua miscari si trei piruete prin bucatarie.
E adevarat ca pe caldura asta te coci si tu impreuna cu ea daca nu esti smechera sa te retragi in alta incapere, sa citesti cateva randuri sau sa sorbi un suc cu picioarele in sus pe terasa. Poti sa te intorci linistita in bucatarie dupa o jumatate de ora buna ca sa inspectezi culoarea ei si, cand esti multumita, o scoti repede din cuptor si fugi cat vezi cu ochii pana cand se raceste, ca altfel mori de pofta!

Strudel cu branza si visine

A venit si momentul in care scot la iveala caietul cu retete de la mama mea. Si asta, ca sa va prezint una din cele mai bune prajituri pe care le facea. Mama era un as in prajituri. Ar fi si acum, dar nu prea mai are cui sa le faca.
O admiram cel mai mult pentru cremesul desavarsit si pentru tot ce insemna aluat dospit. Toate ii ieseau perfect. Forma, culoarea aurie, umplutura tocmai cat si cum era perfecta.
Strudelul era prajitura verii. In fiecare sambata, dupa amiaza, casa se umplea de parfumul fructelor care se coceau incetisor in cuptor. Strudel cu mere, cu visine si cu caise.

Prajitura cu migdale si crema de vanilie

Pentru acest weekend am pregatit o prajitura extraordinar de pufoasa si de aromata, decorata cu migdale aurii. Este una dintre preferatele mele. Si cum nu sunt prea buna la pastrarea secretelor, iata reteta: