6 decembrie 2012

Stelute de Craciun

Astazi m-am hotarat sa incep seria retetelor de prajituri pentru Craciun.
In timp ce trebaluiam prin casa, ascultand colinzi - da, ati auzit bine, ascult colinzi de vreo trei saptamani pentru ca le iubesc - mi-au revenit in minte atatea amintiri frumoase din copilarie legate de Craciun, incat nici nu ma gandesc sa fac alte prajituri decat cele dupa retetele vechi ale mamei.
Anul acesta vom sarbatori Craciunul in stil vechi.

Cu multa scortisoara, cu miros de portocale si lamaie, vanilie, nuci prajite si caramel. Voi impodobi bradul cu turta dulce, iar pe masa de Craciun vor sta lumanari albe si argintii pe suporturi facute tot din turta dulce, alaturi de crengute de brad. O sa vopsesc chiar si nuci si conuri de brad argintii, asa cum m-a invatat tata cand eram micuta si voi pune portocale si mere rosii, mari , printre crengutele de brad.

Cat de mult asteptam Craciunul cand eram copil! Pe vremea aceea era multa zapada in preajma Craciunului. Aveam obrajii rosii de atata sanius. Cu mare chin ne adunau parintii de pe strazi in vacanta de iarna! Fugeam in sus si-n jos pe stradutele in panta, ne dadeam cu sania, ne bulgaream, ne aruncam cu spatele in zapada si radeam de ne prapadeam.
Ne aparam teritoriul de joaca cu pretul vietii.
Stateam la poalele dealului intr-un orasel frumos si curat.
Consideram ca potecile care coborau de pe deal ne apartineau doar noua. Doamne fereste sa indrazneasca sa se rataceasca in zona noastra vreo ceata de copii din centrul orasului! Se dadea alarma imediat: -" Vin cei de la bloc!"
Nimeni nu se mai juca. Faceam front comun sa alungam inamicul. Doar nu era sa-i lasam sa ne strice derdelusul!
Trambulinele le faceam pe-nserate cand nu ne vedeau batranele din vecini. Aruncam apa peste gramezile de zapada bine batatorite, apoi iar zapada, pe care o calcam cu mii de pasi marunti. Aveam trambuline mari si mici. Cu greu te puteai tine pe sanie cand zburai peste ele.
Mare ne era supararea cand ne trezeam cu cate o galeata de cenusa aruncata in mijlocul derdelusului.
Dar si mai mare era necazul cand ne strigau parintii sa intram in casa. Imi amintesc cum ne durea carnea cand dadeam de caldura. Atata eram de inghetati. Ne distram pitigandu-ne reciproc in timp ce mama se chinuia sa ne dezbrace de hainele ude, cu sloiuri de gheata, lipite de noi.

In ajunul Craciunului insa nu se intampla asa ceva. Aveam cu totul alt program.
Mama a fost bibliotecara in tinerete, asa ca era veche prietena cu tanti Emi, femeia micuta, dolofana, care pazea cartile la biblioteca scolii. Am fost lasati in grija ei an de an pana cand parintii faceau toate pregatirile pentru seara de ajun.
Habar n-am daca ceilalti copii erau multumiti, dar mie mi-a placut foarte mult timpul petrecut printre carti. Eram clienta fidela si buna cunostinta a doamnei micute, asa ca imi alegeam o carte de povesti si citeam cu mare sarg si rontaiam nuci, pana cand tata ne lua acasa.

Eram atat de fericita cand vedeam casa imbracata in straie de sarbatoare si bradul impodobit cu multe-multe lumanari si cu stelute scanteietoare! Mi se oprea respiratia si stateam minute in sir numai ochi, cu manutele impreunate, nemiscata. Cred ca as fi lesinat de placere daca nu era fratele meu care strica intotdeauna momentele mele de beatitudine. Scumpul de el!

Va mai povestesc despre serile de Ajun din copilaria mea, dar acum va voi da reteta usor transformata a celor mai frumoase fursecuri care stateau pe masa noastra de Craciun.
Stelutele de Craciun.


Ingrediente:

160 gr faina
80 gr amidon
65 gr zahar pudra vanilat
1 lingura de lichior de portocale sau rom, in functie de jeleul pe care-l folositi la umplerea stelutelor
125 gr unt la temperatura camerei
1 galbenus

peltea de coacaze rosii
dulceata de portocale, caise sau gutui
zahar pudra vanilat pentru presarat

Mod de preparare:



Amestecam toate ingredientele si formam un aluat fin cu cat mai putine miscari de framantare.
Impachetam aluatul in folie si il lasam in frigider cel putin o ora.


Mai framantam putin si intindem o foaie de 2-3 mm grosime pe blatul de lucru usor presarat cu faina.
Decupam stele de 7-8 cm. Jumatate din stele se decupeaza in mijloc cu un decupator stea de 2-3 cm sau chiar mai mare. Mijlocul se decupeaza dupa ce puneti stelele in tava, ca sa nu se deformeze.

Coacem fursecurile pe tava tapetata cu hartie de copt, in cuptorul preincalit la 200 gr.C timp de 10 minute. Trebuie sa fie foarte usor aurii pe margini. Coaceti separat fursecurile intregi de cele decupate, pentru cele din urma se vor coace mai repede. Le lasam sa se raceasca si le scoatem pe un gratar ca sa se raceasca complet.

Presaram zahar pudra peste stelutele decupate.

Intre timp incalzim jeleul sau dulceata, o strecuram daca are si bucati de fructe, lasam sa se racoreasca putin si umplem stelutele. In partea decupata a stelutelor completam cu jeleu pana aproape de partea superioara.
Depozitam stelutele intr-un singur strat, in cutii inchise, maxim o saptamana.


Totusi, daca le pregatiti in avans, ar fi bine sa le presarati cu zahar si sa le umpleti doar cu o zi inainte de Craciun, pentru ca fursecurile sa nu se inmoaie prea tare de la umezeala din dulceata.



Stelutele de Craciun se pun pe farfurii mijlocii printre celelalte farfurii cu bucate alese de pe masa.


Va doresc spor la treaba si Craciun fericit!

35 de comentarii:

  1. ce bine arata! sigur vom incerca si noi reteta!
    Multumim,Craciun fericit va doresc si eu!
    Alina.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Alina, iti multumesc de viizita. Sper sa ne mai intalnim pe-aici pana la Craciun. Mai pregatesc si alte retete pline de savoare, cu prajituri care mai de care mai aratoase. Stil vechi, cum am planuit. :)

      Ștergere
  2. Cat sunt de faine stelutele! Dar si ce amintiri placute ai...mi-am amintit si eu cum o data am iesit sa duc gunoiul, afara ningea, eu eram doar intr-un pulovar si pantaloni si in picioare aveam papuci de casa...dar am facut o pista si am avut grija sa ma dau pe ea pana au venit ai mei dupa mine si m-au gasit rosie de frig...plus ca nu am lasat pe toti copiii sa se dea pe pista mea, ca doar eu am facut-o, nuu? :P :D
    Te pup cu drag si sarbatori ca-n povesti iti doresc <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Liana, sunt de acord ca nimeni nu are dreptul sa toceasca pista mult iubita, facuta cu atata truda! Mai ales batranelele nu au ce cauta prin preajma pistei. :))
      Ne mai vedem noi pana la Craciun. Si de stiu ca nu dorm mai mult de o ora pe noapte!
      Sa ai o iarna frumoasa, Liana, mai ales ca ai cu cine sa te duci la derdelus.

      Ștergere
  3. Tare bine arata stelutele, dau un aer de eleganta si de sarbatoare mesei.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asa este, Dana. Sut subtirele, finute si foarte gustoase. Jeleul din mijloc straluceste frumos la lumina lumanarilor. Aaa, abia astept Craciunul!

      Ștergere
  4. Ce frumos ai povestit, m-am regasit si eu pe ici pe colo in povestea ta. Iar biscuitii sunt asa de frumosi :)!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Any draga, ma gandeam in timp ce scriam aceasta postare ca sunt norocoasa cu blogul. Am tinut un jurnal doar cand eram mica. De atunci nu mi-am facut timp sa-mi scriu amintirile. Apoi, mi-a trecut prin cap ca voi fi fericita sa recitesc aceste randuri peste multi ani, cand voi fi o batranica uituca. Cred ca multi se regasesc in aceste povesti si ele ne ajuta sa ne retraim propriile amintiri frumoase.

      Ștergere
  5. Sunt cele mai frumoase stelute !!! Ohhhh , si povestioara ... e incarcata de emotie !! <3
    Eu imi aduc aminte cum faceam cu bunica fursecuri din astea, dar erau floricele si neaparat umplute cu gem de caise ( era preferatul meu ;) ), iar jumatate le facea nepudrate , ptr mine , si celelalte le facea cu nuca macinata !!!
    Offff , ce amintiri mi-ai rascolit !! Mi-e dor de acele vremuri superbe !!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si eu mor de dorul vremurilor cand nu aveam alta grija decat sa astept Mosul si sa-i scriu scrisorici frumoase. Am avut norocul sa am niste parinti extraordinari, in toate privintele. Ma bucur ca va fac si pe voi sa va amintiti Craciunul...

      Ștergere
  6. ce frumoase sunt! :) Cand le-am vazut, am crezut ca-s facute cu dropsuri.

    RăspundețiȘtergere
  7. Ce steluțe frumoase! Perfecte, aș putea spune.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc, Alina. De-asta imi si plac atat de mult, ca ies perfecte. Fara nici un cusur. Pupici!

      Ștergere
  8. Cat sunt de frumose,Rita!Ai niste maini de milioane.pupici

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc! Repet, nu-s greu de facut. Cititi cu atentie, e iomposibil sa nu reusiti la fel. Puuup!

      Ștergere
  9. Sunt grozav de frumoase stelutele, iar povestoara e pe masura. Esti om mastra, si ma bucur mult ca te cunosc (chiar daca inca virtual, dar sper sa depasim faza asta) si pentru asta vreau sa-ti spun ca te asteapta un premiu la mine pe blog. Pupici

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vai de mine, Paula! Tocmai ti-am completat portretul. A fost oare telepatie? Vin sa vad ce premiu mi-ai pregatit. Multumesc!

      Ștergere
  10. Răspunsuri
    1. Alina, multumesc de vizita. Mabucur ca-ti plac stelutele mele.

      Ștergere
  11. Love reading about other people's Christmas memories. Your cookies are beautiful!

    RăspundețiȘtergere
  12. ai un blog minunat. te-am adaugat in listuta mea de blogroll ca sa te pot urmari mai bine. Sper sa vrei sa ma adaugi si tu. o seara frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc, Alinuta. Te-am si adaugat. O seara frumoasa si tie!

      Ștergere
  13. cu cea mai mare pacere!imi place blogul dvs.,postarile!...
    Alina.

    RăspundețiȘtergere
  14. Răspunsuri
    1. Multumesc, Ramona. Stelutele nu pot fi altfel decat dragalase. :)

      Ștergere
  15. Foarte frumoase povesti! si foarte frumoase fursecuri:)

    RăspundețiȘtergere
  16. Sunt aproape ireale, ca si amintirile noastre. Uneori am impresia ca sunt mai vii ca niciodata, alteori sunt estompate. Dar farmecul dulciurilor din copilarie nu a disparut. Astea vin sa intregeasca imaginea de sarbatoare si de-abia astept si alte minunatii.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, asa este. Cu cat inaintam in varsta, cu ata mai mult ne dorim sa ne reintoarcem in vremurile copilariei noastre. Dulciurile de altadata ne ajuta mult sa recreem acea atmosfera.

      Ștergere
  17. Am intrat intr-o lume magica citind introducerea, exact asa imi amintesc si eu sarbatorile de iarna din copilarie ... desi nu aveam atat de multe lucruri ca acum, totul era magic! Stelutele sunt minunate!!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ma bucur ca simti asa, Danutza. Asta si era intentia mea. Sa recreez minunata atmosfera a Craciunului de altadata. Asa e, pe vremuri ne bucuram mult mai mult pentru orice fleac decat acum pentru lucruri mai valoroase. Sa ai o seara frumoasa.

      Ștergere
  18. gracias por compartir tus recetas. Esta por ejemplo yo solo la hacía con un tipo de mermelada, y en dos colores como la tuya queda mucho mejor. Un abrazo.

    RăspundețiȘtergere